A lupta sau a crede?
Dec.17, 2009 in
ganduri
In urma unor experiente din ultima vreme si a unei discutii purtate astazi cu partenerul de sala am ajuns sa imi pun intrebarea retorica: ”oare mai stim sa luptam”?
Sa luptam cu indarjire si tact pana in ultima secunda sau ultima suflare pentru o cauza in care credem cu adevarat. Sa ti se spuna de 100 de ori ca nu ai nici o sansa, ca raportul fortelor este total impotriva ta iar, cu toate astea, tu sa crezi in continuare si sa faci totul pentru a castiga.Repet! Totul pentru o cauza in care sa crezi cu adevarat, indiferent care ar fi ea.
Nu mai stim sa luptam sau nu mai stim sa credem in cauzele noastre?
December 17th, 2009 at 8:45 pm
Problema nu e daca mai stim sau nu sa luptam sau daca mai credem sau nu. Problema este daca mai avem pentru ce lupta cu adevarat, daca inca mai avem idealuri, cauze in care sa credem. Mie mi se pare ca singurul lucru pe care il mai facem in ultima vreme este sa ne plangem de tot si de toate si cam atat. Ia zi-mi, tu pentru ce lupti, ce idealuri ai?
December 17th, 2009 at 8:49 pm
Eu? Eu lupt pentru orice lucru in care sa cred. Fie ca e vorba de prieteni, fie ca e vorba de mine. Lupt pentru a demonstra ca este bine sa fi cinstit si drept. Lupt pentru a face lucrurile asa cum trebuie, cu responsabilitate si daruire. Lupt pentru a fi fericit! Ce ma face fericit? …fericirea si zambetul celui de langa mine!
)
p.s.: si nu, nu particip la vreun concurs de mister sau ceva de genul asta
December 18th, 2009 at 11:10 am
Sunt de acord cu Raluca: oamenii, in general, nu mai au idealuri pentru care sa lupte. Din pacate, libertatea, democratia ne-a luat puterea de a visa, de a crede in idealuri si de a lupta pentru implinirea viselor, pentru atingerea idealurilor. Si ce mi se pare si mai trist este faptul ca multi dintre copiii nascuti in libertate traiesc cu sentimentul ca totul li se cuvine de drept, iar cand nu primesc aleg solutii dintre cele mai radicale: droguri, bautura sau, si mai grav, sinuciderea…
December 18th, 2009 at 11:21 am
Iata o stire de pe Mediafax, care explica un pic din lipsa idealurilor: “Peste jumătate dintre români nu au cumpărat cărţi în 2009, non-consumul de cărţi urcând de la 46% în 2008, la 51%, anul acesta, potrivit unui studiu prezentat de Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii, joi seară, la Librăria Cărtureşti de la Muzeul Ţăranului Român (MŢR).” Saracia spirituala nu face altceva decat se ne transforme in oameni de tinichea, sperietori de ciori si lei fricosi, care nu mai au nici macar speranta ca intr-o zi vor intalni o Dorothy care sa-i coduca in calatoria catre Vrajitorul din Oz. De fapt, nu ca nu mai au o astfel de speranta, dar nici macar nu mai stiu ca exista o astfel de Dorothy sau un astfel de minunat Vrajitor.
December 18th, 2009 at 3:56 pm
A crede si a lupta pentru ceea ce crezi.
Problema este intr-adevar, ca nu stim cum sa luptam sau ca uneori nu ne alegem bine luptele pe care sa le purtam.
Mai stim sa credem? E problematic intr-o lume in care oamenii tind sa nu mai creada in nimic; nici macar in ei insusi.
Pentru ca in final, avem foarte multe lucruri pentru care sa luptam si in ce sa credem. Avem principii, idealuri, avem persoane pe care le iubim, ideologii, lucruri si locuri dragi.
Avem atat de multe, dar nu vrem sa le vedem, nu vrem sa le acceptam.
Pentur ca in final, chiar daca ar disparea toate lucrurile in care sa credem, ramanem macar noi insine.